Agenda Economică. În fiecare luni vorbim despre cele mai importante evenimente economice din săptămâna trecută, dar și ce se va întâmpla în următoarele șapte zile.
Republica Moldova a obținut acces imediat la debursarea a 133 de milioane de drepturi speciale de tragere – 175,2 milioane de dolari de la Fondul Monetar Internațional. Banii vor fi folosiți pentru suport bugetar, iar cu această tranșă, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programelor curente va constitui 636,5 milioane de dolari. Este posibil după ce Consiliul de directori executivi al FMI a finalizat a cincea evaluare a programului Republicii Moldova, susținut de Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF) și prima evaluare a programului susținut de Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF). Banii vor fi folosiți pentru suport bugetar, iar cu această tranșă, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programelor curente va constitui 636,5 milioane de dolari.
Fondul Monetar Internațional menționează că economia RM a crescut cu 0,7 la sută în 2023 și se preconizează că redresarea economică va continua, deși într-un ritm mai slab decât cel anterior prognozat. Politica bugetar-fiscală rămâne axată pe protejarea celor mai vulnerabile grupuri de populație și pe sprijinul economiei. Deși se prognozează o creștere economică relativ puternică pe termen mediu, riscurile pe termen scurt rămân mari și ar putea chiar ca situația să se înrăutățească.
În același timp, datoria externă brută a R. Moldova a fost de peste zece miliarde de lei la sfârșitul primului trimestru al anului curent, în scădere cu 1,4%. Potrivit BNM, ponderea acesteia în Produsul Intern Brut a constituit aproximativ 61% și s-a diminuat cu 2,4 puncte procentuale față de sfârșitul anului trecut. Datoria externă publică a reprezentat circa 36% din totalul datoriei externe, însumând peste 3,7 miliarde de lei și diminuându-se cu 2,4%. Datoria externă privată, cu o cotă de 64% în total, a scăzut cu 0,7%.
Autoritățile vor mai multă transparență. Persoanele publice care vor primi cadouri mai scumpe de 5 mii de euro la zile de naștere și aniversări vor fi obligați să indice în declarația de avere și interese personale numele celor de la care au primit cadourile. Cel puțin asta a declarat premierul Dorin Recean, în cadrul ședinței de Guvern din 26 iunie. Prim-ministrul s-a adresat către ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, cu solicitarea de a elabora un proiect de lege în acest sens. „Astăzi ne limităm doar la zile de naștere și aniversări. Pentru că avem deja și în presă procurori, judecători, conducerea partidelor politice care declară așa-numitele evenimente de familie, și adună acolo zeci de mii de euro. În mod normal, în privința lor nu trebuie să existe dubii în ceea ce privește integritatea lor”, a menționat Recean.
Potrivit lui, dacă subiectul declarării a declarat o sumă mai mare de cinci mii de euro ca și cadouri cumulativ la o zi de naștere sau o aniversare, asta înseamnă că este obligat să declare persoanele care au făcut cadourile corespunzătoare.
”Încă o dată: ne limităm la zilele de naștere și aniversări. Deja dacă vom observa că fac câte o nuntă în fiecare an, vom interveni”, a conchis premierul.
Și Inspectorii de integritate vor avea pârghii suplimentare în procesul de efectuare a controlului averii și intereselor personale. Autorii propun și majorarea salariilor inspectorilor de integritate. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat, în prima lectură, de 59 de deputați.
Documentul are drept scop prevenirea situațiilor de conflicte de interes, incompatibilități, restricții și limitări ale subiecților declarării. De asemenea, se urmărește ca subiecții vizați să declare corect averea pe care o dețin.
Respectiv, se propun modificări legislative pentru a fortifica rolul vicepreședintelui ANI și al inspectorilor de integritate, precum și pentru a stabili limite clare pentru efectuarea controalelor averii și intereselor personale.
De asemenea, se propune ca inspectorul de integritate să aibă competența de a dispune încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu și de a aplica interdicția de a ocupa anumite funcții, în cazul în care se constată o diferență substanțială între veniturile obținute legal, cheltuielile realizate și averea dobândită. Mai mult decât atât, inspectorul de integritate va avea competența să inițieze procedura contravențională și aplicarea amenzii, dacă subiectul declarării a inclus date incomplete sau eronate, inclusiv despre venituri inexistente. Acest lucru va fi posibil în cazul când a fost nedeclarată corespunzător averea sau veniturile, a căror valoare depășește două salarii medii pe economie.
Să trecem la sectorul energetic. În luna iulie, SA Energocom va procura 364 810 MWh pentru consumul malului drept al râului Nistru, din care 85,3% de la Centrala termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană.
Conform prognozei companiei, 8,4% vor fi completate de pe bursa română OPCOM, în special în orele de vârf.
Totodată, Energocom estimează că producția centralelor electrice de termoficare de la Chișinău și Bălți și a centralelor de energie regenerabilă care au contracte cu furnizorul central de energie electrică va constitui 6,3%.
În următoarele zile va fi lansată licitația pentru construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. O decizie în acest sens fiind adoptată de comisia de licitație, condusă de ministrul Energiei, Victor Parlicov. Aceasta a aprobat documentația de licitație, care urmează a fi tradusă în limba engleză și publicată în atenția potențialilor investitori.
Potrivit ministerului, până la lansarea licitației au fost organizate mai multe runde de discuții publice cu participarea companiilor private interesate de domeniu și asociații de business, care și-au expus poziția pentru îmbunătățirea condițiilor de participare și desfășurare a licitației.
Astfel, prin această licitație se așteaptă investiții de aproximativ 190 milioane de euro în construcția de parcuri eoliene și fotovoltaice. Se estimează că după finalizarea procesului de conectare a centralelor electrice, ponderea energiei produse din surse regenerabile va crește de la 10% până la 16,6%, contribuind semnificativ la atingerea angajamentului de avea o pondere de 27% în consumul total până în 2030, țintă stabilită în proiectul Planului Național Integrat pentru Energie și Climă.
”Conform cerințelor de participare simplificate și debirocratizate, câștigătorii concursurilor vor primi un preț fix garantat pentru o perioadă de 15 ani, pentru energia electrică generată. Prețul fix garantat va fi determinat în cadrul procedurii de licitație și nu poate depăși prețul plafon în valoare de 1,5 lei/kWh eolian și de 1,67 lei/kWh solar, stabilit de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE)”, menționează responsabilii.
Totodată, pentru capacități mari de regenerabile a fost alocată o capacitate totală de 165 MW, împărțită după tehnologii – 105 MW pentru instalații eoliene și 60 MW pentru fotovoltaice.
Depunerea, recepționarea cererilor, a ofertelor tehnice și financiare este preconizată, începând cu luna septembrie 2024.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) constată că, începând cu a doua jumătate a lunii iunie, prețurile la carburanți au înregistrat o creștere moderată care s-a încadrat într-un coridor cuprins între 2-6 %. Factorii care au influențat nivelul prețurilor au fost: Creșterea cotațiilor Brent (+10%) și Platts (+8% la benzină și +13% la motorină) în rezultatul unui consum tot mai mare dictat de perioada vacanțelor de vară; Deprecierea monedei naționale în raport cu dolarul SUA (+1,8%) și ajustarea, începând cu 01 iulie, a marjei comerciale specifice în mărimea ratei inflației (+3,5%).
Totodată, este de menționat că scumpirile din ultimele zile nu reprezentă un fenomen sistemic, comportând mai degrabă caracteristicele unei recuperări a pieței după o perioadă de ieftinire care a durat aproximativ două luni.
Reamintim că, pe parcursul lunii aprilie, prețul de comercializare a benzinei a atins nivelul de 26,40 lei/litru, iar cel al motorinei de 22,32 lei/litru, ulterior acesta scăzând până la 24,12 lei/litru la benzină și 20,35 lei/litru la motorină.
În aceste condiții, mâine, un litru de benzină va costa 25 de lei, ceea ce este cu 19 bani mai mult ca astăzi. Și motorina se scumpește cu 19 bani și va costa 21,77 lei/litru.