Agenda Economică. În fiecare luni vorbim despre cele mai importante evenimente economice din săptămâna trecută, dar și ce se va întâmpla în următoarele șapte zile.
Începem cu criza energetică. După cum bine știm, Moldovagaz a luat act de decizia Gazpromului de a nu mai livra gaze către R. Moldova începând cu 1 ianuarie 2025. Potrivit președintelui Moldovagaz, Vadim Ceban, R. Moldova dispune de suficiente rezerve pentru a acoperi consumul pe malul drept al Nistrului până la sfârșitul lunii martie 2025.
Totodată, în decembrie 2024, autoritățile Moldovei au propus Transnistriei ajutor pentru furnizarea de gaz și electricitate cumpărate de pe piețele europene. Cu toate acestea, autoritățile transnistrene au respins această ofertă, invocând prețurile mari și instabile de pe piața europeană. Acestea și-au exprimat speranța pentru reluarea livrărilor de gaze de la Gazprom din Rusia în cadrul contractului actual, care expiră în 2026.
În plus, pe 3 ianuarie, guvernul moldovean a anunțat disponibilitatea de a oferi Transnistriei surse alternative de energie (sisteme pe biomasă, generatoare), ajutor umanitar și medicamente necesare. Dar și aceste propuneri au fost respinse.
În contextul acestor provocări, Ministerul Energiei anunță că un număr de 87 de întreprinderi mari din Republica Moldova achiziționează gaze naturale exclusiv de pe piața liberă, la prețuri negociate. Potrivit instituției, aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de anul 2023, când doar 27 de întreprinderi se aflau pe piața liberă. Astfel, în doar un an, 60 de întreprinderi au luat decizia de a trece pe piața liberă a gazelor, consolidând astfel dezvoltarea pieței de gaze naturale din țară. Ministerul Energiei a menționat că practic tot anul 2023 țara noastră a consumat gazele naturale achiziționate pe piețele europene, astfel economisind circa 60 de milioane de dolari, decât în cazul achiziționării gazelor naturale de la SAP „Gazprom”, conform contractului existent.
În sprijinul economiei, Guvernul Republicii Moldova vine cu un program de compensații la energia electrică pentru agenții economici, menit să sprijine producătorii autohtoni și să susțină competitivitatea. Anunțul despre acest program a fost făcut de către vicepremierul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba. Astfel, vor fi compensate până la 50% din creșterea tarifului la energie electrică, pe o perioadă de la 3 până la 6 luni, în funcție de resursele disponibile, dar și de necesități. Sprijinul va fi direcționat acolo unde este cea mai mare nevoie – către companiile pentru care factura la energie reprezintă o pondere semnificativă în costurile de producție. Compensarea va fi aplicată din prima zi a creșterii tarifelor, iar regulamentul detaliat va fi anunțat ulterior. Este vorba de până la 10.000 de companii, potențial eligibile pentru aceste compensații. Prioritate vor avea firmele care produc în țara noastră produse alimentare, lapte, carne, ouă și pâine. Mai mult, sprijinul va fi extins și către alte industrii importante din sectorul de industriei prelucrătoare, cum ar fi producătorii de încălțăminte, îmbrăcăminte, mobilă, componente electrice și altele.
Pe de altă parte, Comitetul Executiv al BNM a decis majorarea ratei de bază cu 2 puncte procentuale, de la 3,60% la 5,60% anual. Ratele de dobândă la creditele overnight au fost stabilite la 7,60% anual; Ratele de dobândă pentru operațiunile repo sunt acum de 5,85% anual; Ratele pentru depozitele overnight rămân la 3,60% anual.
BNM subliniază că majorarea tarifelor la gaz, energie termică și electrică în decembrie 2024 și ianuarie 2025 generează presiuni inflaționiste suplimentare.
În acest context, Banca Națională își ajustează prognoza inflației și estimează că inflația va depăși ținta de 5% anual pentru câteva trimestre în 2025.
Scopul majorării ratei de bază este de a tempera efectele secundare ale majorării tarifelor asupra inflației și de a stabiliza așteptările inflaționiste pe termen scurt și mediu.
Această decizie are un impact direct asupra dobânzilor la creditele ipotecare. Declarația a fost făcută de analistul economic, Veaceslav Ioniță, în cadrul unei analize.
El menționează că, decizia BNM are ca scop descurajarea consumului și a contractării de noi credite, dar și efecte directe asupra costurilor pentru cei care au sau intenționează să contracteze un credit ipotecar.
Potrivit analistului, corelația dintre rata de bază și dobânzile la creditele ipotecare este simplă: atunci când BNM crește rata de bază cu 4%, dobânzile la creditele ipotecare urcă în medie cu 1%. Așadar, majorarea actuală va împinge dobânzile la creditele ipotecare de la 6,9% anual la 7,9% anual.
Potrivit analizei, un credit ipotecar mediu este de aproximativ 1,3 milioane de lei. Creșterea dobânzii cu 1 punct procentual înseamnă o creștere anuală de 13.000 de lei doar din dobândă. Astfel, persoanele care iau un credit ipotecar vor suporta costuri mai mari pe termen lung, iar accesibilitatea acestuia va fi redusă.
Acest efect nu apare instantaneu, ci se resimte gradual în următoarele luni, pe măsură ce băncile ajustează dobânzile în funcție de rata de bază a BNM.