Agenda Economică. În fiecare luni vorbim despre cele mai importante evenimente economice din săptămâna trecută, dar și ce se va întâmpla în următoarele șapte zile.
Învestirea președintelui
Maia Sandu, a depus marți, 24 decembrie, jurământul de învestire în funcție pentru un al doilea mandat de președinte al R. Moldova, pe care l-a obținut în urma alegerilor prezidențiale din toamnă.
Făcând un bilanț al primului său mandat, Maia Sandu a spus că R. Moldova este „mai respectată” pe plan internațional și că a început să se elibereze de „dependența energetică” și să deschidă „ușa larg spre Uniunea Europeană”.
Președinta a mai declarat că în al doilea mandat va continua să insiste pe realizarea reformei justiției, despre care a spus că este „întârziată de decenii”.
„Guvernul va avea în mine un partener serios și dedicat, dar și un critic dur în cazul unor performanțe slabe”, a spus Sandu. Maia Sandu a obținut al doilea mandat de președinte prin vot direct - o premieră în politica moldoveană - în urma turului doi al prezidențialelor din 3 noiembrie.
Ea l-a învins atunci, cu peste 940.000 de voturi pe contracandidatul ei susținut de socialiști, Alexandr Stoianoglo, care a obținut puțin peste 750.000 de voturi.
Legea supremă interzice mai mult de două mandate consecutive.
Criza energetică
Să trecem la criza energetică, care rămâne a fi problema economică majoră. Așadar, Moldovagaz a luat act de decizia Gazpromului de a nu mai livra gaze către R. Moldova începând cu 1 ianuarie 2025. Potrivit președintelui Moldovagaz, Vadim Ceban, R. Moldova dispune de suficiente rezerve pentru a acoperi consumul pe malul drept al Nistrului până la sfârșitul lunii martie 2025. Ceban a subliniat că, din decembrie 2022, întreg volumul de gaze furnizat de Gazprom, de 5,7 milioane de metri cubi pe zi, a fost direcționat către regiunea transnistreană. În schimb, gazele pentru consumatorii de pe malul drept au fost achiziționate de pe piețele regionale și europene.
Și analistul economic Veaceslav Ioniță menționează că ceea ce a marcat începutul și sfârșitul anului 2024 este tariful gazelor naturale pentru populație. „Astăzi, tariful înregistrează o creștere neplăcută, dar este mai mic decât a fost în sezonul rece din 2022/2023. Deși criza din acest sezon nu este atât de profundă precum au fost cele din 2022, 2023, sentimentul perceput de către populație că ceva nu este bine este mare și nemulțumirea depășește cu mult efectele reale ale crizei”, a spus Veaceslav Ioniță.
În același timp, Premierul Dorin Recean se ține de cuvânt. Astăzi, a cerut colegilor din Guvern să pregătească noi pachete de susținere pentru cetățeni și firme dacă tarifele la resursele energetice vor crește.
”Să se identifice acele companii care Guvernul le va susține, în primul rând cele care produc produse alimentare, și cele ale căror competitivitate poate fi afectată în contextul creșterii tarifelor la energie electrică. Îi vom susține în 2 moduri: compensare parțială a creșterii cheltuielilor pentru 3-6 luni, în paralel cu subvenționarea investițiilor în eficiența energetică”.
Totodată, săptămâna trecută, prim-ministrul a solicitat întreprinderilor să analizeze posibilitatea de a transfera anumite activități din procesul de producție pe timp de noapte, pentru a contribui la limitarea consumului de energie în orele de vârf. În plus, companiile au fost încurajate să acceseze programe de subvenționare a proiectelor de energie regenerabilă și de eficiență energetic.
În aceeași direcție, Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu a declarat că valoarea compensațiilor pentru luna decembrie crește.
Compensația minimă pentru cei care se încălzesc pe gaz va fi de 500 lei (față de 300 lei în luna noiembrie, iar compensația maximă va crește de la 800 de lei la 1000 de lei.
Crește și compensația medie - de la 524 de lei în noiembrie, la 715 de lei în luna decembrie.
Familiile vulnerabile energetic vor primi compensațiile pentru luna decembrie începând cu 10 ianuarie.
Pe plan legislativ
Pe plan legislativ, Legea bugetului de stat pentru anul 2025 a fost votată în a treia lectură de Parlament. Printre cele mai importante măsuri prevăzute pentru anul viitor figurează creșteri salariale pentru unele categorii de angajați din sectorul bugetar, acordarea compensațiilor la energie, precum și majorarea prestațiilor sociale. De asemenea, de la 1 mai 2025, se planifică majorarea pensiei minime pentru limita de vârstă până la 3.300 de lei pentru persoanele care au realizat un stagiu complet de cotizare de 40 de ani.
Legislativul a instituit și moratoriu la plata datoriilor pentru fermierii afectați de seceta din acest an. Potrivit documentului, din momentul intrării în vigoare a respectivei legi și până la data de 31 octombrie 2025, va fi instituit un moratoriu la plata datoriilor restante, inclusiv a majorărilor și a penalităților datorate de fermieri în raport cu creditorii lor. Documentul prevede și revizuirea criteriilor de eligibilitate pentru debitorii fermieri. Astfel, vor putea beneficia de aceste măsuri protective agricultorii a căror culturi agricole au fost prejudiciate în proporție de cel puțin 40% din roadă, pe o suprafață de cel puțin 40% din terenurile deținute.
În ceea ce privește inflația, economistul Veaceslav Ioniță a subliniat o ușoară creștere a prețurilor în 2024, cu o rată estimată la 6,9% în trimestrul IV, ceea ce face ca prețurile să fie semnificativ mai mari față de acum câțiva ani. „Ceea ce costa 100 de lei în 2020 astăzi costă 165 de lei sau cu 65 de lei mai mult. O astfel de inflație a fost în Republica Moldova 20 de ani în urmă”, a spus economistul.
În același timp, mărimea marjei maxime, pe care creditorii o pot aplica pe parcursul anului 2025 pentru creditele garantate de stat în cadrul Programului național „Prima casă” va rămâne în mărime de până la 3% anual. Potrivit documentului elaborat de Ministerul Finanțelor, marja de 3% anual va permite băncilor participante la Programul „Prima casă” să acopere costurile suportate pentru credit, ceea ce va face posibilă desfășurarea regulamentară a programului, precum și acordarea creditului ipotecar pentru o perioadă de până la 30 de ani, aș cum prevede cadrul normativ actual.