AcasaActualDiscuții la AmCham Moldova: Provocările noii legi privind decontările în numerar

Discuții la AmCham Moldova: Provocările noii legi privind decontările în numerar

Legea privind efectuarea decontărilor în numerar ridică multe întrebări în ceea ce ține de aplicarea practică a prevederilor acesteia. În acest sens, AmCham Moldova a organizat pe 16 octombrie discuțiile publice „Noile reglementări privind plățile în numerar: impactul asupra persoanelor fizice și juridice”.


Discuțiile au început cu o întrebare venită din partea cititorilor Business Pages: ”Dacă părinții sau rudele au lucrat neoficial peste hotare și au economisit o sumă de bani, iar acum sunt în situația că nu pot aduce această sumă de bani în RM și, respectiv, nu pot face achiziții scumpe. Cum pot ei declara acești bani?”


Prezentă la eveniment, Olga Golban, Directorul Serviciului Fiscal de Stat: ”Dacă vorbim despre persoanele fizice care vor să achiziționeze un imobil sau autoturism: pentru aceste tipuri de active legea stabilește anumite plafoane, iar în cazul în care acestea sunt depășite bunurile se vor achiziționa prin transfer bancar”.


Plafonul stabilit în prezent pentru un bun imobil este de 100 de salarii medii pe economie(1.37 milioane lei în 2024). Potrivit lui Golban, în următorii trei ani, acest plafon urmează să diminueze la 75 și ulterior la 50 de salarii medii pe economie.


În cazul automobilelor: plafonul stabilit pentru anul 2025 este de 50 de salarii medii pe economie(685 mii lei în 2024), iar ulterior va scădea la 25 de salarii medii.


”În cazul în care persoana se încadrează în această limită stabilită poate să efectueze achiziția prin numerar. În caz contrar, dacă deține banii în numerar va trebui să-i depună într-un cont bancar și deja să respecte legislația în domeniul dat”, a menționat Olga Golban.


Menționăm că, pe de altă parte, chiar și în cazul în care valoarea tranzacției pentru bunul dat depășește plafoanele stabilite de lege și plata trebuie să aibă loc electronic, un avans în limita a 200 de mii lei va putea fi achitat și în numerar.


Referitor la declararea banilor, Golban a menționat că ”declararea veniturilor și nașterea obligațiilor fiscale este o cu totul altă procedură și nu perservește ca o dovadă pentru introducerea banilor într-un circuit al transferurilor”.


Totodată, directorul SFS a declarat că veniturile obținute de la părinți sub formă de donații sunt venituri neimpozabile și nu implică careva obligații de a fi declarate la SFS sau de a fi achitate impozite. Ea a precizat că aici este vorba de gradul I de rudenie, cum ar fi: părinți- copii.


Întrebată care este procedura în cazul donațiilor venite din partea rudelor îndepărtate, Golban a spus că o donație realizată între două persoane terțe, care nu sunt înrudite, înseamnă că venitul în scopuri fiscale este obținut de cel care face donația. Adică, sub aspect financiar persoana are o cheltuială în mărimea donației, dar din perspectiva fiscală - este persoana care obține venitul sumei donate.


”Codul Civil aici vine să reglementeze că donațiile mai mari de 1000 de lei urmează să fie reglementate printr-un contract. Este o formă liberă de contract pe care de comun acord o semnează părțile. Până la 30 aprilie, după anul când a fost realizată donația, donatorul va declara suma venitului făcut ca donație și își va onora obligațiile la impozitul pe venit”, a adăugat Olga Golban.


În același timp, ea a precizat că din 1 ianuarie 2025 se modifică și cadrul fiscal aferent donațiilor și gradului de rudenie: ”Vorbim despre donațiile care sunt făcute de bunici către nepoți. Totuși se menține acel element de familie și există asemenea tranzacții în RM. Legea nu vine să limiteze, vine să faciliteze mecanismele acestor tranzacții”.


Golban a reiterat și faptul că anumite prevederi ce țin de reglementarea plăților în numerar sunt astăzi stabilite în Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi: „În noua lege urmează a fi reglementate suplimentar tranzacțiile care se realizează între persoanele care desfășoară activități profesionale conform legislației în domeniu, cât și tranzacțiile între persoanele fizice. Avem norme mult mai exhaustive în partea ce ține de plățile făcute în favoarea persoanelor fizice de către cei care desfășoară activitate de întreprinzător”.


Totodată, directorul autorității fiscale a dat asigurări că, această lege nu vine să instituie un nou mecanism de control și nu are ca obiectiv aplicarea sancțiunilor, îndemnând în același timp contribuabilii să se conformeze benevol la respectarea legislației fiscale.


Pe de altă parte, Dorel Noroc, Președintele Asociației Băncilor din Moldova, a menționat că nu este suficient să te duci la bancă cu suma de bani și cu un contract de împrumut de la rudă sau prieten: ”Cel mai probabil această sursă de venituri trebuie să fie verificată, inclusiv și prevederile contractuale, pentru a demonstra că este un contract real și nu fictiv. Persoana care a împrumutat acești bani trebuie să aibă un venit oficial”.


De asemenea, Daniel-Marius Staicu, Director al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, a adăugat că în ceea ce privește tranzacțiile între persoanele fizice, Legea se referă numai la tranzacțiile de vânzare cumpărare imobile și vehicule.


„Noi nu intervenim în fiecare aspect al vieții cetățeanului. Vrem să eliminăm riscurile sistemice de spălare a banilor, nu tranzacțiile obișnuite care se efectuează, de obicei, în numerar, mai ales în mediul rural. Ne concentrăm pe riscurile sistemice, riscurile mari. Colaborăm cu entitățile raportoare, cu sistemul bancar, cu notarii și avocații, astfel încât aceștia, la rândul lor, să poată transmite mesajul nostru și să explice cetățenilor care le sunt drepturile și obligațiile în ceea ce privește tranzacțiile”, a declarat Staicu.


Spre final, el a subliniat că, la achiziționarea unui bun prin intermediul unui credit, nu se va cere niciodată originea fondurilor, deoarece, atunci când se obține acel credit, banca, în primul rând, analizează dacă persoana care ia creditul dispune de mijloacele necesare rambursării acestuia. Astfel, banca se asigură că acel credit va fi rambursat.


„Suspiciuni apar atunci când iei un credit pe 5, 10 sau 30 de ani, cum ar fi un credit ipotecar, iar după o lună te prezinți cu o sacoșă de numerar pentru a-l achita. În acest caz, funcționarul bancar va pune întrebări cu privire la originea banilor, deoarece se ridică întrebarea de ce ai mai contractat un credit de la bancă dacă, într-o lună, ai venit cu o geantă de numerar. Aceste suspiciuni sugerează că ai dorit, prin acel împrumut, să comiți o posibilă infracțiune”, a concluzionat Daniel-Marius Staicu.


Menționăm că, Legea privind decontările în numerar urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2025.

Citiți, de asemenea

Vei fi interesat de
img