În 2024, datoria publică a Republicii Moldova a depășit 125 de miliarde de lei, marcând o creștere semnificativă de 17,5 miliarde de lei față de anul anterior. Această creștere a fost determinată de o serie de factori economici și politici care merită o analiză detaliată, susține analistul Veaceslav Ioniță. Astfel, potrivit lui, Guvernul Republicii Moldova se împrumută în principal din două motive: 1) Pentru investiții – Proiecte de infrastructură, drumuri, poduri și alte construcții de interes public; 2) Pentru intervenții în criză – Ajutor social și economic în situații precum pandemia COVID-19, criza energetică sau războiul din Ucraina. Ioniță menționează că, împrumuturile pentru investiții sunt justificate economic. De exemplu, dacă Guvernul s-a împrumutat cu 1 miliard de lei în 2019, costul total al datoriei (inclusiv dobânda) după cinci ani este de aproximativ 1,18 miliarde de lei. Însă, în 2024, același proiect ar fi costat 1,55 miliarde de lei datorită inflației și creșterii prețurilor la construcții. Astfel, s-a realizat o economisire de 370 milioane de lei. Totodată, creșterea veniturilor statului depășește dobânzile la datorie. De exemplu, în 2019, un împrumut de 1 miliard reprezenta 1,6% din veniturile guvernamentale, iar în 2024 reprezintă doar 1,1%. În 5 ani de zile dobânda cumulativă la împrumuturile guvernamentale au fost de 18%, investițiile s-au scumpit cu 55%, iar veniturile Bugetului Public Național a crescut cu 75%. Veaceslav Ioniță precizează că, deși, suma datoriei poate părea mare, raportul acesteia la PIB oferă o imagine mai clară. În 2024, datoria publică reprezenta 35-36% din PIB, mult sub nivelul istoric de 83% din PIB în 1998. De asemenea, comparativ cu alte țări europene, Moldova are una dintre cele mai mici datorii publice raportate la PIB, majoritatea țărilor europene având datorii de aproximativ 100% din PIB. În același timp, în perioada de criză, dobânda plătită de Guvern a ajuns la 5% anual, dar acum este de aproximativ 3,6%, cu tendința de a scădea spre 2,5%. ”Acest cost al datoriei rămâne gestionabil și sub control, ceea ce asigură o sustenabilitate pe termen lung”, susține analistul. Expertul a mai declarat că, proiectele mari, precum drumurile și podurile, sunt finanțate pe termen lung, iar costurile sunt distribuite între mai multe generații. Astfel, solidaritatea generațională joacă un rol crucial în gestionarea datoriei publice. Veaceslav Ioniță menionează că, creșterea datoriei publice în Republica Moldova nu reprezintă un risc major, având în vedere raportul său scăzut față de PIB și comparativ cu alte țări europene. Împrumuturile pentru investiții sunt eficiente și economisesc bani pe termen lung, iar Guvernul trebuie să continue să mențină un echilibru între împrumuturi și sustenabilitatea fiscală, astfel încât să nu frâneze dezvoltarea economică. ”În concluzie, datoria publică a Republicii Moldova nu este o problemă majoră în prezent, dar este esențial ca guvernul să continue să gestioneze eficient împrumuturile și să prioritizeze investițiile productive”, a concluzionat analistul.
Veaceslav Ioniță: Datoria publică a Republicii Moldova nu este o problemă majoră în prezent
Citiți, de asemenea
Vei fi interesat de
