Acasa Actual
Cine are nevoie de "cash" în Moldova? Oamenii de afaceri, despre cum îi va afecta restricția de numerar

Cine are nevoie de "cash" în Moldova? Oamenii de afaceri, despre cum îi va afecta restricția de numerar

Majoritatea companiilor, inclusiv băncile, susțin intenția autorităților de a restricționa volumul de numerar pentru a combate spălarea de bani, economia subterană și evaziunea fiscală. În același timp, întreprinzătorii insistă asupra faptului că modificările ar trebui să fie implementate în mod chibzuit și treptat, întrucât proiectul de lege privind decontările în numerar adoptat în primă lectură prezintă numeroase lacune și deficiențe. Zilele trecute, acesta a fost discutat în cadrul audierilor publice înaintea celei de-a doua lecturi. Toată lumea este nemulțumită - bancheri, oameni de afaceri, colectori de produse agricole, avocați și așa mai departe.

Business Pages a ascultat revendicările participanților la audieri, răspunsurile Ministerului Finanțelor și comentariile deputaților și le-a ales pe cele principale.

Și băncile "plâng" câteodată

Șeful Asociației Băncilor din Moldova, Dorel Noroc, a făcut câteva observații "critice", în opinia sa. 

De exemplu, potrivit proiectului de lege, persoanele juridice ar trebui să calculeze pentru următoarele trei zile lucrătoare necesarul de bani care va acoperi toate cheltuielile pentru operațiunile de casă. Tot ceea ce depășește acest minim trebuie creditat în contul de plăți. Același lucru este valabil și pentru soldul de fonduri după cele trei zile menționate. 

Potrivit lui Noroc, este nerealist ca băncile să prevadă de câți "cash" au nevoie pentru trei zile, deoarece activitatea băncii este foarte strâns legată de numerar și nu se știe câte persoane vor veni să depună bani sau să retragă bani din conturi. În plus, legea stipulează că o companie care are numerar rămas după trei zile trebuie să îl depună în contul său. 

"Unde va pune banca soldurile? În contul cui?" - s-a mirat Noroc, sugerând că băncile ar trebui excluse de pe lista celor care ar trebui să fie afectate de această restricție. El a adăugat că restricțiile propuse de Ministerul de Finanțe ar duce la costuri administrative inutile pentru bănci, ceea ce ar afecta costul serviciilor lor.  

De asemenea, bancherii sunt nedumeriți de mărimea comisionului de 0,1% în tranzacțiile de vânzare-cumpărare de imobile și mașini. Norok a spus că acum comisionul pentru achizițiile de imobile fără numerar este limitat de Banca Națională la maximum 20 de lei, dar dacă legea va fi adoptată, acesta va crește de zece ori.

Mai multă birocrație

Trebuie remarcat faptul că nu numai băncile sunt îngrijorate de dispoziția privind limita de trei zile a numerarului. În primul rând, companiile spun că o regulă similară a fost instituită printr-o hotărâre de guvern din 1992, care a fost anulată în 2021 ca fiind birocratică. În al doilea rând, mulți ar putea specifica sume umflate, astfel încât să fie siguri că au suficient pentru toate tranzacțiile, dar acest lucru va duce la congestionarea sistemului bancar. Un alt comentariu se referă la termenul în care o companie trebuie să depună soldurile de cach într-un cont. 

Întreprinderile s-au plâns, de asemenea, de lipsa unei rețele extinse de bancomate și sucursale bancare în întreaga țară, ceea ce ar duce la dificultăți pentru cetățenii și micii întreprinzători care ar trebui să retragă sau să depună bani.

O lovitură pentru colectorii agricoli

O altă problemă este legată de cei care colectează produse agricole, cum ar fi nucile, de la oameni, săteni obișnuiți, și le vând marilor companii exportatoare. În prezent, astfel de colectori lucrează legal pe baza ordinului Ministerului de Finanțe, au o raportare strictă și o cifră de afaceri limitată la 1,2 milioane de lei pe an. Dar, portrivit proiectului, volumul de numerar va fi limitat la 100 de mii de lei pe an. Dacă un colector cumpără doar o tonă de nuci și le plătește oamenilor în numerar, limita se va termina, iar dacă va dori să cumpere mai multe nuci sau alte produse, va trebui să facă transferuri doar în numerar. 

Un reprezentant al unei companii exportatoare și-a exprimat temerea că acest lucru va duce la o scădere a colectării produselor agricole și, în consecință, a exporturilor, deoarece aceste restricții vor face mai dificile decontările cu fermierii.

Eșec notarial

Tot în cadrul audierilor s-a discutat și problema cumpărării prin transfer a apartamentelor de peste 70 de mii de euro. În special, cei care au economisit mult timp și nu au ținut banii în bancă vor avea probleme în a dovedi proveniența fondurilor, chiar dacă banii sunt câștigați cinstit.

Șeful Comisiei economice a Parlamentului, Radu Marian, a declarat că autoritățile lucrează acum la modul în care să simplifice documentele pe care băncile le cer atunci când depun o sumă mare de bani într-un cont. 

Mihai Burunciuc, reprezentant al Camerei de Comerț Americane Amcham, a semnalat o altă problemă legată de legalizarea notarială a tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a proprietăților. Notarii vor fi obligați să verifice dacă apartamentele scumpe (cu o valoare mai mare de 70 de mii de euro) sunt cumpărate prin transfer și apoi să certifice contractul de vânzare, dar banca nu va aproba transferul propriu-zis fără un astfel de contract, iar notarii vor avea mâinile legate. 

Soluția poate fi un cont escrow, un cont special pentru decontări sigure între cumpărător și vânzător. Acesta se mai numește și cont condiționat, deoarece trece automat de la un proprietar la altul atunci când apar anumite condiții. Dar în Moldova este puțin utilizat, iar pentru tranzacțiile în valută nu este deloc potrivit, în condițiile în care 99% din locuințe sunt cumpărate în euro.

De la deșeuri metalice la comisioane

Valentin Eșanu, șeful firmei de colectare, depozitare și prelucrare a deșeurilor metalice Sofilarex, a vorbit și despre posibilele probleme legate de aplicarea legii privind numerarul. El a spus că ar fi greu de urmărit cifra de afaceri a celor care vând fier vechi, pentru că și aceștia sunt limitați la 100.000 de lei, dar nu se ține un registru al acestor vânzători, iar el și alte firme trimit rapoarte la Fisc o dată pe an. 

Alți participanți s-au plâns de neîncrederea față de bănci, de comisioanele bancare mari pentru plata mărfurilor prin POS-terminale, ceea ce limitează utilizarea mai activă a plăților fără numerar. Cu toate acestea, Vladimir Munteanu, vicepreședintele Băncii Naționale, a dat asigurări că aceste comisioane vor fi reduse treptat, iar în luna martie va demara un proiect-pilot de plăți instantanee cu comision zero între persoane fizice, iar până la sfârșitul anului acest serviciu va funcționa și în sfera B2B. 

Principala observație făcută de participanți a fost că "nu este de vină mediul de afaceri că are cach" și că nu este o infracțiune. 

Reprezentanții Ministerului de Finanțe și deputații au promis să ia în considerare comentariile antreprenorilor și, dacă este posibil, să le ia în considerare până la a doua lectură a proiectului de lege.




Citiți, de asemenea
Vei fi interesat de
img